Încercarea focului

,,După harul lui Dumnezeu care mi-a fost dat, eu, ca un meşter-zidar înţelept, am pus temelia, şi un altul clădeşte deasupra. Dar fiecare să ia bine seama cum clădeşte deasupra.

Căci nimeni nu poate pune o altă temelie decât cea care a fost pusă şi care este Isus Hristos.

Iar dacă clădeşte cineva pe această temelie aur, argint, pietre scumpe, lemn, fân, trestie,

lucrarea fiecăruia va fi dată pe faţă: ziua Domnului o va face cunoscut, căci se va descoperi în foc. Şi focul va dovedi cum este lucrarea fiecăruia.

Dacă lucrarea zidită de cineva pe temelia aceea rămâne în picioare, el va primi o răsplată.

Dacă lucrarea lui va fi arsă, îşi va pierde răsplata. Cât despre el, va fi mântuit, dar ca prin foc.”1Cor.3,10-15

 APOSTOLUL vorbește aici celor mântuiți și chemați la lucrare și atrage atenția asupra felului de lucru, asupra lucrării și a modului cum urmează și trebuie să fie făcută lucrarea de către fiecare.

   Scopul pentru care Apostolul vorbește este ca fiecare să înțeleagă bine cum stau lucrurile referitor la modul în care se raportează la Lucrarea Domnului și cum stau lucrurile referitor la ,,ziua Domnului” care va descoperi în ,,foc” ce fel de lucrare a făcut fiecare și totodată Apostolul, face referire la ,,răsplată”.

   ... ,, lucrarea fiecăruia va fi dată pe faţă: ziua Domnului o va face cunoscut, căci se va descoperi în foc. Şi focul va dovedi cum este lucrarea fiecăruia.” Aceasta ne spune că va avea loc o Judecată numită  ,, judecată al lui Hristos”:

,,Căci toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, pentru ca fiecare să-şi primească răsplata după binele sau răul pe care-l va fi făcut când trăia în trup.”2Cor.5,10

    În Ioan 5,24 Domnul Isus spune foarte clar: ,,  Adevărat, adevărat vă spun că cine ascultă cuvintele Mele şi crede în Cel ce M-a trimis are viaţa veşnică şi nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viaţă.” Referindu-Se la Judecata lui Dumnezeu (Judecata final prezentată în Apocalipsa 20,11-15 unde: ,, Şi Moartea şi Locuinţa morţilor au fost aruncate în iazul de foc. Iazul de foc este moartea a doua.”  Unde se Judecă ,,după faptele lor”  iar mântuire după fapte nu există, ceea ce arată cu claritate că, aici, toți sunt judecați pentru a fi condamnați…

   Cei care ajung la Judecata lui Hristos sunt cei preafericiți: Mireasa Lui care urmează a fi îmbrăcată, gătită și împodobită pentru a fi înfățișată înaintea lui Dumnezeu Tatăl fără pată…,, ca s-o sfinţească, după ce a curăţat-o prin botezul cu apă prin Cuvânt, ca să înfăţişeze înaintea Lui această Biserică, slăvită, fără pată, fără zbârcitură sau altceva de felul acesta, ci sfântă şi fără prihană." Efes.5,26-27

    În Ioan5,22 "Tatăl nici nu judecă pe nimeni, ci toată judecata a dat-o Fiului”  - Se referă la Judecata Bisericii.  

   În 2Cor.5,1-19 Ap. Pavel dă câteva detalii foarte clare și vedem că se referă doar la Biserică, ceea ce arată suficient de clar pentru oricine faptul că aici, la Judecata lui Hristos, nu sunt judecați păcătoșii; aici nu ajunge nici unul nemântuit și aceasta nu-i o judecată referitoare la cine intră sau nu în Rai, ci este o judecată doar a celor mântuiți, care are în vedere răsplătirea: îmbrăcarea, împodobirea Miresei… O judecată ce are în vedere răsplătirea cu străluciri, cununi și demnități de investire în Împărăția lui Dumnezeu. În Evr.10,17 găsim scris:  „Şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele lor, nici de fărădelegile lor.”  Rom.8,1 arată de asemenea că: ,, Acum, dar, nu este nici o osândire pentru cei ce sunt în Hristos Isus, care nu trăiesc după îndemnurile firii pământeşti, ci după îndemnurile Duhului.”  Dacă un este nici o osândire… atunci în ce constă această judecată și la ce se referă ,,mântuiți, dar ca prin foc”? (va urma)